Banii aduc fericirea?
Nu, bineînțeles că nu.
Sau cel puțin așa gândesc eu. Nu sunt o persoană materialistă.
Încă de mică am fost crescută în așa fel încât să înțeleg valoarea banului.
Astăzi, lucrurile s-au schimbat. Mă uit cum, copii de toate
vârstele, își doresc acum alte lucruri.
Treptat, telefonul i-a luat locul păpușii, tableta a înlocuit
șotronul din fața blocului, consola a îndepărtat „rațele” de „vânători”, iar mașinuțele
de jucărie concurează cu adevărate „bijuterii pe 4 roți”.
Și asta datorită faptului că, în prezent, oamenii și-au
schimbat prioritățile.
Fericirea de altădată, care consta în lucruri simple, vine
acum din cele extravagante.
Ne place să ne afișăm. Să vadă „X” în ce vacanțe scumpe am
fost, în ce restaurante de lux am mâncat și în ce hotel de zeci de stele am
stat.
Pentru că mulți fac asta doar să se afirme. Nici vacanța aia
în Maldive, nici restaurantul cu cele mai scumpe preparate din lume și nici
resortul ăla de 5 stele nu îi fac cu adevărat fericiți.
Pentru că oamenilor de genul le pasă de părerea celor ca „X”.
Pentru că „X”, om simplu, și-ar dori să-și poată permite asemenea lucruri. De
fapt, dacă stau bine să mă gândesc, încearcă doar să-și compenseze frustrarea.
Frustrarea că, deși are greutăți și viața lui nu e deloc roz, „X” zâmbește și
este fericit.
Am văzut puține persoane care să se bucure de o plimbare cu
cortul, în aer liber, de o vacanță cu rulota, prin lume, sau de o ieșire cu
prietenii, distrându-se și mâncând chestii ieftine de la colțul străzii.
Oamenii ăia sunt oameni cu adevărat fericiți. Știu că, deși
nu au în buzunar carduri mai multe decât perechi de șosete , case construite în
fiecare colț al lumii, deși nu conduc mașini de sute de mii de euro, sunt bogați.
Sunt bogați pentru că au familie, au prieteni, au cu cine să
împartă atât necazuri, cât și bucurii.
Au lucruri pe care nici toți banii din lume nu le pot cumpăra.
Comentarii
Trimiteți un comentariu